Gata, a venit timpul relaxarii. Voi sta la soare, voi citi, ma voi plimba si nu voi mai alerga. Cel mai frumos cadou din partea verii. Dar nu asta este important.
Am cateva carti care ma astepta de vreo 2 luni si de care n-am avut timp. Trebuie sa ma apuc sa le citesc ca sa nu creada ca le iubesc. De la Martin Page, cel care s-a hotarat sa devina prost, mi-am mai depozitat doua carti. „O perfecta zi perfecta” care mi se pare ca bate spre acelasi subiect. Sinuciderea. Cred ca Martin are o problema… norocul lui ca scrie fain. „Despre ploaie” este alta carte a aceluiasi autor, carte care-mi face cu ochiul de prin martie. In primul rand, ma fascineaza coperta (vezi link). Are ceva care… are ceva. Lasand la o parte faptul ca este o carte despre ploaie, iar pe umbrelele celor din carte e zapada.
Cand am vazut-o, marea mea curiozitate a fost sa vad ce anume poti scrie despre ploaie in 105 pagini. In plus, ador ploaia.
Ma mai astepta „memoriile unui antisemit”, „se face tot mai tarziu” si niste Garcia Marquez. Desigur, si munca. Nu te poti relaxa toata ziua.
Ce mai e fain, in afara de carti, este ca am fost ieri la o conferinta de presa, din plictiseala. Nu ma privea deloc. Era cu baietii de la Def Leppard. Si iar si-a scos romanu’ educatia la iveala. Desi a fost putina lume, romanul tot toapa e. Desi am fost rugati sa fotografiem primele 2-3 minute si apoi gata, taranu’ nu s-a oprit. In afara de asta, ei parea oameni faini si extrem de sictiriti la auzul intrebarilor de doi lei. „Ce v-a facut sa alegeti rock-ul?”. Gizas. Pe bune? Oamenii astia canta de zeci de ani si tu ii intrebi ce i-a facut sa aleaga rock-ul, de unde vine numele formatiei si ce parere au despre fotbal.
Apropo, habar n-am cine-s Def Leppard astia. Rusine mie. Ah, si merg si la concertul lor asta seara. De fapt, merg pentru Whitesnake. In deschidere va canta Iris pe care daca ii mai aud o data, ma urc pe pereti. Nu ca nu mi-ar placea, ci pentru ca i-am auzit de atatea ori ca deja fac bube. Si cand il vad pe Cristi al lor cat s-a ofilit, ma apuca intrebarile medicale privind stadiul cirozei, incep sa-l compatimesc si uit sa ma bucur. Iris ma indispune pentru ca are ciroza.
Ce ma mai bucura in rest este ca toate magazinele din jurul meu se desfiinteaza. Era un non-stop tare folositor. Acum e Volksbank. Era un pet shop. Acum e BCR. Era o alimentara, acum e ING. E si un spital langa mine. In curand va fi, probabil, o alta banca. Se vor desfiinta banci ca sa se faca alte banci in locul lor. Vom avea banci supraetajate. Vom avea banci in apartamente de bloc, pe scara blocului si, vorba Peculiarului, prietenul meu imaginar, „maine dimineata ne vom trezi sa mergem la birou si in lift va fi o banca. Cum vom pasi in lift, ne va intreba cineva daca nu dorim un credit.”
Imi doresc un mall intreg in care sa fie numai banci.
Detest cuvantul „litoral”, fara nici o legatura cu nimic. Nu exista cuvant mai urat ca „litoral”. E un termen ceausist care ma dezgusta. Mergi pe litoral? Doamne apara si pazeste! Ma duce cu gandul la vederile alea vechi, din vremea comunismului, in care viata era in alb si negru si totul se derula cu intreruperi, cu purici si cu zgomotul unui proiector. Si statiunea Mamaia. Mamaia??? Gizas, cine a fost atat de neinspirat? Takes the fun out of everything.
In concediu plec la Juan Carlos si la Marimar, unde va invit cu draga inima, sa fim departe de tarani.
Si in continuare vreau sa scriu o carte. Mi-as lua liber de la lume pret de cateva luni, sa merg sa prind inspiratia din zbor. Provin dintr-o familie de scriitori, ma gandesc ca o fi ceva si de capul meu. As vrea un spiridus care sa-mi arunce idei si sugestii, cuvinte alandala care sa clickuiasca in capul meu si sa nasca o poveste.
Si am inceput sa-mi indragesc vecinul de sus, care ma innebuneste cu zgomotul. Vorba vine, indragesc. In afara de faptul ca are familie, copil mic, si-i sta capul la femei, e mai bine sa ii aud lui rotopercutoarea decat sa merg la birou, unde e o liniste de inmormantare si toata lumea doarme. It sucks the life out of me.
Pana una, alta, haideti sa ne plimbam cu rolele pe toti coclaurii.
iulie 8, 2008 at 11:08 am
aseara am stat in fata blocului si am comentat diversi „actori” ca niste veritabili critici de film. Cand a batut gongul ora 12 si a plecat lumea pe la casili lor am inceput sa tocam marunt marunt societatea. Cand am plecat acasa eram fericit ca mi-am gasit un subiect numai bun pentru astazi pe blog: sediile bancare care ne invadeaza! acum am citit postul tau (am zis doar ca o sa te mai citesc pentru ca imi place foarte mult cum scrii) si sunt tare dezamagit: scrii exact astazi despre exact acelasi subect despre care si eu exact astazi vroiam sa scriu.
Cine esti tu? vrajitoare voodoo? esti vecina mea de la unu? ai auzit oare ce am vorbit aseara pe scari? de unde ti-a venit si tie cu banicili ezac azi cand mi-a venit si mie?
da de ce?
iulie 8, 2008 at 11:11 am
@Zugravu: Haha! Nu-s vecina de la 1, dar da, fac vraji si citesc gandurile bloggerilor. N-am scris mare lucru despre banci ca nu mi-a ars sa ma intind ca in vremurile bune. Eu te indemn sa scrii si tu la randul tau. Poate scrii mai mult si mai bine.
iulie 8, 2008 at 5:08 pm
Ma omoara frustrarea ca nu am terminat ce-am inceput sa scriu, ca nu mi-am folosit talentele (putine) in scopuri pozitive si ca orgoliul meu masculin iese deseori din matca precum canalele Bucurestiului cand ploua torential 15 minute. Am sa intru intr-o banca si am sa fac un credit care ma va trimite la munte, pe prispa unei casute din lemm, in mijlocul unui peisaj mirific si cu susurul unui parau in urechi, voi scrie povestea vietii mele… Dupa care ma voi arunca de pe stanci lasand in urma cuvinte care ma vor face slavit sau hulit, dar nicidecum ignorat!
iulie 9, 2008 at 8:42 am
Sper că ţi-au plăcut şi Def Leppard. Eu nu am reuşit să ajung, deşi am spus că nu am cum să-l ratez pe Coverdale, pentru că altfel mor. Uite că sunt viu, Coverdale a trecut, poate altădată.
Iar întrebările…ei, ei, ei, pe vremea mea interviurile şi conferinţele de presă se mai şi pregăteau. Documentare, etc…lucruri de care nu s-a auzit. Uneori stăteam o noapte întreagă să mă duc cu un set de întrebări într-un anume loc…
iulie 9, 2008 at 9:28 am
@DeMaio: Nu se mai fac conferinte de presa cum se faceau.:D
Si nu, Def Leppard nu prea mi-au placut… nu-s pe gustul meu. Desi au avut vreo doua piese mai lumesti. Daca ti-as fi spus asta acolo, cred ca-mi luam bataie la cati fani inraiti erau prezenti.