Ca multi dintre voi, Peculiara sta la bloc, ca casa n-are. Nu e nici un secret faptul ca detest vecinii si ideea de vecini in sine. Nu suport voyeuristii, care stau toata ziua calare pe vizor, babele care insista sa ma tina de vorba despre nepotii si pensiile lor si coafeza de la 3, care ma urmareste de 2 ani sa ma tunda si sa ma vopseasca dupa standardele ei de Igiena S.R.L.

Dar salut, sunt politicoasa, evit sa ma intind la vorba si sa fac glume cu colocatarii mei, chiar daca sunt un subiect la moda in ziua de azi, fiind printre putinii locatari cu studii superioare, preocupari culturale si mai mult de o carte in casa.

Apartamentul meu este off-limits. Vecinii nu beau cafea la mine, nu sunt invitati inauntru si doar cei norocosi au onoarea sa le raspund la usa. In principiu pentru ca nu-mi merge soneria, asa ca nu aud mereu daca bate cineva la usa, nu de alta. Oricum, sunt venerata in acest bloc, iar apartamentul meu trebuie sa fie un fel de Mecca in viziunea vecinilor mei, care nu i-au calcat si nici nu ii vor calca pragul vreodata.

Insa revenind la cele mai lumesti, caci destul vorbit-am despre zeitatea din mine, de ceva vreme incoace, aflu diverse. Stiam ca exista sedinte de bloc/scara si se pare ca sunt la moda si extrem de importante, caci atunci se decide soarta blocului. Nu m-au interesat niciodata. Pana acum cateva zile…

Evenimentele au decurs in felul urmator: Initial, auzit-am fara sa vreau, ca se fac alegeri pentru presedintele de bloc. Asa am aflat ca exista asemenea alegeri. Evident, fiecare isi face reclama cum poate, ca deh, asa e in plina campanie electorala. Nu m-au interesat. Problemele au aparut dupa aceste alegeri mirifice. A iesit vecinul de 5, micutul cocalar cu care avusesem probleme alde chemat politia si altele, pentru ca romanul isi face vila la bloc, cu spart pereti si coloane romane, carpete cu Rapirea din Serai editia de Craciun si lumina cu senzor de miscare la usa.

Dar am reusit sa trec peste aceste aspecte. Cu greu ce-i drept. Problema a fost ca fostul presedinte de bloc s-a suparat ca n-a mai iesit el. Si a facut scandal. Cateva zile mai tarziu aveam sa aflu de ce.

Ma si gandeam… cata ocupatie trebuie sa ai in viata daca cea mai mare problema a ta este ca nu esti presedinte de bloc? Si asa am afla ca e chiar o functie, cu salariu de la primarie. Ok, nici asta nu ma interesa, desi nu mi-ar mai fi stricat un job in plus pe timp de criza.

Nenea de la parter – om cultivat, nu gluma, care mananca seminte de geam si are o nevasta grasa si proasta, doi copii, o fata curva si un baiat handicapat, care se joaca cu matura in fata blocului si te trage de haine din senin, iar daca te intanesti noaptea cu el, ar fi indicat sa ai 112 pe speed dial – s-a gandit ca e naspa la parter si la bloc, ca n-ai curte si balcon. Asa ca urmatorul pas a fost sa-si tranteasca balcon, actiune care m-a imbolnavit de nervi. De ce? Pai apartamentul lui e lipit de iesirea din bloc. Daca o iei inainte, iesi in strada, la dreapta treci prin fata celorlate scari, iar la stanga ocolesti blocul, pentru a-ti plimba catelul sau pentru a te urca in masina parcata in spatele blocului, unde e parcarea.

Ei, vecinul meu drag nu a tinut cont de nimic. Si-a trantit balcon fix pe aleea care duce in spate, cica cu autorizatii cu tot. Fie, macar de ar trage un ciment in ata balconului, sa refaca oarecum aleea, chit ca ii ocolesc balconul. Dar de unde… daca vrei sa ajungi in spate, ori ocolesti gradina timp de 7 minute, ori o iei prin noroi si ajungi in 2 secunde.

Ok, nu faci alee. Nervii trec. Pana acum cateva zile… cand i-a mai venit o idee. Ce buna ar fi o curte la bloc, s-o fi gandit omul. Asa ca sa-mi trag gard din balcon pana in spatele blocului, sa imi insusesc toata gradina blocului, proprietate departe de a fi personala. Si poate la vara imi plantez si panselute, imi fac o sera si cresc si un porc, 5 gaini, 4 capre si 3 iepuri. Si n-ar strica nici o fantana.

Dar a fost dragut. A pus poarta. Cu lacat. Si cheie. Cheie pe care o are el, evident. Se mai poate deschide si cu toporul. Topor pe care il am eu, evident.

Si pana ieri, asta era cea mai mare problema a mea legata de blocul in care stau.

Ieri a fost sedinta de bloc, sedinta la care mi-ar fi placut sa asist cu toporul. Din pacate, nu am fost prezenta, insa lucrurile s-au petrecut cam asa:

1. Nu sunt singura care are o problema cu gardul, balconul si nesimtirea taranilor luati de la coada vacii.

2. Fondul de rulment, in valoare de vreo 300 de milioane, a disparut intr-un loc cu verdeata, din care a fugit durerea si-ntristarea.

3. Fostul presedinte de bloc a furat banii, impreuna cu administratora, dar nu au fugit impreuna, ca ar fi fost mult prea Bonnie si Clyde. Au ramas in bloc, dand din umeri. De asta era suparat nenea ca nu a mai iesit o data, ca daca iesea, minunea ar mai fi fost acoperita multa vreme.

4. Administratora blocului fura si separat. Umfla intretinerea, umfla consumul de apa. Ma miram eu de ce consum 8 mc de apa. Ma spal, e drept, sunt o curata, dar parca nici asa… Pe principiul „lasa, ca calculez eu, nu-ti bate tu capul.”

5. In tot acest timp, de la sedinta, vecinul cu gardul si balconul se sustragea din multimea revoltata, pe motiv ca are „o reparatie” de facut, fiind, mai nou, mecanicul blocului, cu salariu fix, lunar, chiar daca bate un cui la 3 luni.

6. Fostul presedinte a strans bani ca sa repare terasa blocului. Acum 1 an. Stransi au ramas, disparuti pe parcurs.

7. A venit de la primarie fata care e responsabila de asociatiile astea de proprietari, a verificat terasa, nu era.

8. Sotia fostului presedinte de bloc a venit la usa aluia care l-a luat de guler: „Blestemat sa fii! Sotul meu a facut pareza din cauza ta, de nervi! Sa te blesteme toti dracii! etc. etc.” – L-a blestemat de toate neamurile, i-a facut farmece si alte minuni, dar nu le stiu mot-a-mot si nu ma pricep la d’astea. Evident, pareza a trecut a doua zi de pareza ce era.

9. Vecinul de la 6, un munte de om, l-a luat de guler pe ala mic si negru care a furat banii si i-a zis: „Unde pleci, da-te-n gatii ma-tii, stai aici!”

10. Vecina de la alta scara a sarit pe administratora, a paruit-o bine si i-a zis „Ce ti-as da cu o piatra-n cap!”, in timp ce administratora ii smulgea peruca.

11. Alte vecine s-au luat la bataie, din motive necunoscute sau pur si simplu ca sa simta ca fac parte dintr-o comunitate.

12. Vecinii au inceput sa urle si sa isi dea suturi si pumni.

13. Fata de la primarie s-a speriat si a lesinat.

14. A venit Politia.

15. A venit si Salvarea.

16. Nu s-a rezolvat nimic.

BONUS:

17. Acum o saptamana, inainte de toate aceste intamplari, cand veneam acasa, m-a oprit un cuplu dragut sa-mi spuna ca vrea sa se mute in bloc si sa ii zic cum e. Daca vecinii sunt ok, daca e liniste etc. Le-am spus sincer: E foarte ok. Nu sunt probleme niciodata. Mutati-va linistiti.

Si cea mai mare problema a mea era gardul…

Pam Pam!