Eu-s mai colerica de felul meu, asa ca am un prag de iritabilitate destul de scazut, mai ales azi, ca s-a rahatit o vrabie afazica si diareica pe pardesiul meu minunat.

Aceste randuri nu sunt valabile pentru toti cititorii mei, ci pentru o anumita categorie, respectiv aia in care intra cei cu retard psihic si tulburari de adaptare si integrare sociala. Evident, aceasta categorie nu este majoritara, insa este suficient de prezenta incat sa ma faca sa ies prin blog si sa va ucid pe toti.

Asadar, m-am gandit sa scriu ca nu ma intereseaza avansurile. Nu ies la cafea, ca-s extrem de antisociala si am agorafobie, acusticofobie, agirofobie, amatofobie, ambulofobie si, mai ales, antropofobie. Ma rog, si multe altele care nu merita mentionate in acest moment. Nu fac nici sex, nu plec nici in Norvegia (asta e un „apropo” la propunerea unui cititor fidel, imi cer scuze, n-am nimic personal cu tine, iti citesc si mailurile, dar ma sperii uneori), nu fac schimb de povesti de viata, nu ma intereseaza nimic. Nu! Nu am nici yahoo messenger. Ce e ala? Nici internet nu am. Si nici curent. Nici blog, nici nimic. Nu exist!

Iar aceste randuri sunt generate de faptul ca un ultim comentariu dat de o mimoza a reusit sa ma scoata din sarite. Na ca am primit si un telefon intre timp si m-am mai calmat. Dar nu-i nimic, ma irit la loc imediat.

Asadar, aceasta mimoza intitulata denysa m-a facut sa-mi amintesc de toti cei ca ea, respectiv aia care nu pricep nimic si totusi tin mortis sa-si dea cu parerea.

Scriu ce vreau, cand vreau si cum vreau. Nu ma intereseaza frustrarile voastre sau ale vecinilor. Nu ma intereseaza problemele voastre personale.

In alta ordine de idei, am primit multe rugaminti de reclame. Nu, nu fac nici o reclama pe blog. Nu, nu promovez nici o cantareata de muzica populara. Nu fac reclama la nici un drog legal sau ilegal, ca am primit si linkuri d’astea. Nu fac nici schimb de linkuri (ce e ala?), nu am blogroll, nu-mi doresc, nu ma intereseaza.

Daca cineva are sa-mi comunice personal ceva, exista pagina de contact. Comentariile au alt scop, nu sa-mi lasati mesaje cu „sterge acest comentariu, am vrut sa-ti spun tie personal ca… „. Nu mai sterg nimic, nu ma intereseaza.

Nu fac schimb de id-uri cu nimeni. Ma rog, cu extrem de putine exceptii, iar astea includ oamenii deosebiti si uneori nici macar pe ei, din pacate. Nu mi-am facut blog ca sa agat pe nimeni sau ca sa fiu agatata, tarata pe nu stiu unde sau abordata cu replici pseudointeligente.

Sunt cititori cu care mi-ar placea sa stau de vorba mai mult, daraia cu gura cea mai mare nu fac parte dintre ei. Sau am eu azi o zi proasta.

Nu primesc amenintari in comentarii. Nu ca nu le vreau, ca eu le vreau, dar pur si simplu nu le primesc. Adica voi le scrieti, dar nu stiu ce se intampla cu ele ca nu le primesc niciodata. Daca va plac injuriile si bagarea de diverse organe in diverse locuri obscure, sunteti invitati sa o faceti pe alte .com-uri.

E plin de oameni prosti pe lumea asta si, de cand am scris ceva care continea „florin salam” in titlu, v-ati adunat si mai multi. Inainte, top search-ul era „peculiarme” si „lelia bratu” care habar n-am cine e oricum si unde se afla pe blogul meu. Acum, cel mai cautat e florin salam. Asadar, cine ajunge pe blogul meu. Iubitorii de manele.

In mod paradoxal, pot sa fiu si foarte draguta. Cel mai probabil nu cu voi si nu in aceste circumstante. Devine frustrat sa scrii ceva si sa primesti tot felul de comentarii care te fac sa realizezi ca „unde dai si unde crapa”. E ca atunci cand vorbesti cu om care iti zambeste si se preface ca intelege si, culmea, chiar are impresia ca intelege, si apoi iti tranteste o replica fara nici o legatura cu nimic. Si realizezi ca esti singur pe lume, ca toti sunt prosti si numai tu esti ala destept.:D Sau invers.

Singura persoana cu care ma simt bine sunt eu, vorba mamei mele. Suntem doua duse cu capul, dar e adevarat. Uneori ma enervez cand sunt cu mine, ca-s obraznica si agitata si nu ma pot linisti si relaxa din cauza mea.

Asadar si prin urmare, ar mai fi multe de spus, dar mi-e sila sa mai scriu despre asta. Cu toate acestea, daca exista printre voi un om care poseda viata interioara, un IQ destul de mare, nu are sechele pshiatrice prea grave si nu zdrangane ca o cutie de conserva goala daca se rostogoleste, sunt mai mult decat bucuroasa sa-i vorbesc. Din pacate, acesti oameni stau in treaba lor, nu se baga, nu intra-n vorba, nu-si expun parerile pana la capat. In schimb, cei care n-au de fapt nimic destept de spus, o spun.

Principiul „nici unul din noi nu e mai prost ca noi toti la un loc” ma va determina sa-mi arunc blogul la gunoi, cu parere de rau ca-mi voi pierde putinii cititori inteligenti.

Acum bag mana-n foc ca si aia despre care nu vorbesc aici se intreaba daca vorbesc despre ei si isi vor cantari probabil bine cuvintele de acum inainte sau nu voi mai avea nici un comentariu de la ei.

Multi or sa se simta persecutati, nedreptatiti, ofuscati, ofensati etc. Si iar voi primi comentarii idioate si mailuri si mai idioate. Si acest „circ” vicios nu va inceta niciodata.

Repet, majoritatea cititorilor nu intra in categoria mai sus hulita. Scopul nu este sa-i jignesc pe cei cu 4 clase, ci sa-i gonesc pe dobitoci si pe pipitele tembele. Nu ma intereseaza traficul. Prefer putini si buni decat multi si prosti. Dupa acest prost sper sa nu ramana putini si prosti.

Asa m-am saturat de toti tampitii si asa mi-e dor sa port o discutie inteligenta si semnificativa, ca nu pot sa va spun.

Iar voi, aia care cautati florin salam pe gugal, mars, baga-v-as sarma-n nas!

Pe restul, va salut si va mai astept ca-mi sunteti dragi. Oricum nu intelegeti nimic din acest post, pentru ca multi dintre prosti au fost cenzurati, multe comentarii au fost sterse si mailurile nu au aparut pe aici. Totusi, ca sa intelegeti despre ce vorbesc, am sa public doua mailuri de la cel mai inrait fan al meu.

Pam Pam!