Mare dragoste, mare. Ea, mai de la tara, foarte de la tara, proasta, tunde. Muiere in toata firea venita la Bucuresti, sta calare pe vizor.

El insurat cu ea. Ea grasa si cu gura mare. El, nu mai putin taran decat ea, dar alcoolic. Cand ai o muiere care vorbeste de nu se mai opreste, mai si bei. Ea, tipa de ze zguduie blocul. El indura si-si conduce tirul in pace.

Viata perfecta. Isi cumpara apartament in Bucuresti si, cu banii din spagile de tirist, isi super renoveaza apartamanetul si-si super sparg toti peretii, spre exasperarea vecinilor, respectiv a Peculiarei.

Ce ne stie coafeza noastra minunata, grasa si proasta, este ca la oras nu-i ca la tara. Si ce nu mai stie ea e ca Peculiara isi detesta vecinii si uraste de-a dreptul oamenii prosti, fara viata si fara ocupatie, asa ca ea si ca barba’su.

Intr-o frumoasa zi de vara, aud o bataie la usa. Deschid, coafeza. Voia sa mergem la ea, la cafea. Peculiara, cu falca pe jos, refuza politicos. Coafeza insista. Peculiara refuza. Coafeza insista iar. Peculiara iar refuza! Coafeza nu se lasa. Peculiara se suna singura pe fix, se scuza ca trebuie sa raspunda la telefon si inchide usa. O zavoreste bine.

In alta zi frumoasa, Peculiara se intorcea linistita acasa, ca orice om cu viata. Coafeza o vede din departare si o asteapta in fata blocului. Peculiara nu s-a prins initial ca pe ea o astepta. S-a speriat putin. Pe atunci Peculiara avea permanent, nu stim exact de ce. Coafeza o opreste si se ofera s-o scape de permanent, ca o doctorita nu trebuie sa arate asa, ca o pustoaica. I-auzi Franz, zice Peculiara. Intr-adevar, coafura ei era extrem de nereusita, dar nu avea nevoie de interventia coafezei de la tara. Dar mama ta nu vrea sa se vopseasca, intreaba coafeza. Nu stiu, ma indoiesc profund, raspunde Peculiara, se vopseste singura, in treaba ei. Dar intreab-o, o indeamna coafeza. Dar nu, raspunde Peculiara. Si pleaca.

Dupa cateva zile, coafeza bate iar la usa. Probabil o urmarise pe geam pe mama Peculiarei si cand a vazut ca vine, a sarit ca arsa. Mama Peculiarei raspunde la usa. Laura, hai la mine la o cafea, zice coafeza. Mama Peculiarei ramane masca, nu-i vine sa creada ca femeia de la tara, pe care nu o cunostea, o tutuieste si mai si invita la cafea. Peculiara se baricadeaza intr-un colt si-i face semne disperate mamei ei sa nu accepte. Dar coafeza insista. Mama Peculiarei nu mai scapa din lanturi. Era speriata, inconjurata, fara scapare. Peculiara gesticula disperata. Mama Peculiarei ii propune sa o conduca la lift, dupa ce a refuzat-o, avand in vedere ca muierea nu mai pleca. Peculiara se linisteste.

Peculiara se agita cand vede ca mama ei, cu care trebuia sa stea de vorba, nu mai vine. O fi legat-o coafeza? O fi sechestrat-o? Sa se duca dupa ea? Oare ce s-a intamplat? De ce? Saraca mama…

Dupa 2 ore, mama Peculiarei se intoarce doborata. Ce ti-a facut, intreaba Peculiara? De ce te-ai dus cu ea? M-a tras de mana in casa ei si m-a asezat la o cafea. Mi-a fost mila de ea, cred ca e singura, raspunde mama Peculiarei.

Nu, mama, e proasta si nu ne intereseaza oamenii astia. De ce te-ai dus. Ai venit la coafeza sau la mine? Nu pot sa cred. Acum iar n-o sa-mi dea pace. Mama Peculiarei: Lasa ca am calmat-o acum. Isi vede de treaba ei.

Mama, nu stii ce spui, oamenii astia n-au niciodata treaba lor, spune Peculiara. Si ce ti-a zis?

Pai m-a secat de energie, raspunde MP, mi-a zis de fi-su care nu stiu ce curva si-a gasit. Si barba-su care nu stiu ce face. A vorbit repede si fara oprire. Ah, si mi-a zis ca vrea sa ma tunda si sa ma vopseasca.

Aoleu, replica Peculiara. Ti-am zis sa stai departe. Acum va trebui sa ne mutam cu totii, sa nu mai lasa nicio urma. Lasa mama, zice MP, ca nu ma mai intalnesc cu ea.

Trec zilele si Peculiara iar se intalneste cu coafeza, care iar o asteapta in scara blocului. Ce face mama ta, ma intreaba. Bine, ii zic. Cand vine la mine? Ah, nu cred ca vine, spune Peculiara. Pai cum, ca i-am zis sa vina, zice coafeza. Da, asa-i in viata, la naiba, zice Peculiara. Si-a gasit alta coafeza.

Coafezei i se umezesc ochii si, cu o voce tremuranda, ii spune Peculiarei: Dar ii luasem si vopsea de par. Ooo, ce trist si ce dragut. Eh, poate mai vine.

Intr-o seara, Peculiara scutura ceva peste balcon. Coafeza iese si incepe sa zbiere: Sunteti niste magarite si niste nesimtite! Peculiara: Care voi, ca-s una singura? Coafeza: Tu si maica-ta si si baiatu ala al tau! Peculiara: Cucoana, esti bine cu capu’? Coafeza: Si obraznice pe deasupra! Peculiara: Hai sictir! Si intra in casa.

Alo, mama? Ce faci? Stii in ce m-ai bagat cu coafeza de la 3? Si asa nu suport vecinii! Si stiai ca esti magarita, nesimtita si obraznica? Si eu la fel. Mama Peculiarei rade. Peculiara nu gaseste nimic amuzant.

De atunci, Peculiara fuge mereu de coafeza si nu reuseste totusi sa scape. Asta e partea vazuta a lucrurilor.

Insa barbatul coafezei sufera la fel de mult. Chiar prost si alcoolic cum e el. Cand n-are un tir de condus, sta acasa si-si gaseste ocupatie. De exemplu, sparge peretii. De cateva zile, taie ceva zgomotos pe balcon, de la 7 dimineata, probabil ca sa nu mai auda gura coafezei.

Intr-o dimineata, Peculiara deschide geamul si are un soc. Ii sare inima din piept cand vede un barbat lipit de geamul ei, la etajul 4. Incepe sa zbiere la el. Degeaba, era prea beat ca sa inteleaga ceva. Punea acoperis balconului sau. Si asa l-a cunoscut Peculiara si pe barbatul coafezei.

Seara, de pe la ora 5-6, coafeza se pune in dormitor cu barba-su legat de pat si se uita la Saramana Maria fara sonor. Ca sa auda exact ce fac eu.

A doua zi, o asteapta pe Peculiara ca sa-i povesteasca tot ce face ea in casa, pe unde merge, cine cum paseste, la ce ora se culca. Ba chiar o sfatuieste sa se culce mai devreme, ca ora 1 e tarzie pentru doctorita care o va trata pe ea de boala vacii nebune.

A rugat-o pe Peculiara sa nu mai faca baie dupa ora 11 noaptea, ca aude apa si o deranjeaza. De atunci, Peculiara face 3 bai intre ora 11 noaptea si 1 dimineata.

In fata blocului, Peculiara se intalneste IAR cu coafeza, pentru ca blocul are iesirea din spate blocata. Ah, te-ai vopsit, ii zice coafeza. Da, la coafeza mea care nu ma agaseaza si nu e de la tara. Haha, rade coafeza ca si cum ar fi inteles ironia sortii. Te-am vazut cu baiatu, ii spune Peculiarei. Ce baiat, intreaba Peculiara. Baiatu’ tau, ii zice. N-am baiat, poate barbat. Cu care din ei m-ati vazut? Cum adica cu care, intreaba coafeza surprinsa. Pai vin cu cate unul in fiecare seara, ca trebuie sa-mi castig si eu existenta cumva. Stiti cum e cu salariul de medic in Romania, cu drumurile.

Coafeza, foarte mirata, isi schimba total parerea despre Peculiara si urmeaza sa o ignore de acum inainte. Victorie!