Na ca n-a fost asa cum a comentat cineva la postul despre Summit. Da, s-a desfasurat fara evenimente. Chiar ma mir. La urma urmei, nu ne-am dat pe brazda. In ochii Bushului si ai Putinului, totul a fost mai mult decat ok. Acu daca zicem ca Romania suge, nu or sa ne creada.

Totusi, cetateanul a stat mereu in culise. Dupa toate aberatiile impuse de mai marii tarii noastre, aberatii precum: nu va uitati pe geam, nu stati pe loc, nu va uitati bizar, nu alergati, nu faceti miscari bruste, nu mergeti prin apropierea culoarului unic, nu susotiti, nu carati pungi, genti, valize, nu vorbiti cu presa, nu vorbiti la telefon si nu va scoateti catusele si bila de fier de la picior, am crezut ca am scapat. Cetateanul fu cuminte, la locul lui, nu crea incidente neplacute si nu facu miscari subite.

Oficialii au plecat, Summit-ul a trecut, dar cetatenii tot prizonieri au ramas. Cine a iesit in ultimele 2 zile din barlog, a vazut cat de mirobolant se circula in Bucuresti. Desigur, mereu se circula prost, insa saptamana asta a fost mai rau ca niciodata.

Motivele sunt nenumarate, dar ce pot sa va spun este ca semafoarele Capitalei insorite n-au functionat. Ptiu, bine ca nu ne-am facut de ras pe perioada Summitului. S-o fi impiedicat Putin la plecare de vreun cablu care tinea, mititelul, toata semaforizarea din Bucuresti.

Acu, cu sau fara semafoare, ceva imi spune ca ne-am fi descurcat la fel de bine, caci in faimoasa zona Zoster a Europei de Est nu s-a auzit inca de sincronizare. Noi inca n-am trecut de stadiul in care ne calcam unii pe altii pe trecerile de pietoni.

Dupa cum spuneam, vax luminite verzi, rosii si galbene. Nu-i nimic, exista politia rutiera care este in vacanta. Pentru ca, vezi tu, Summitu’ asta i-a secat pe politistii nostri de putina energie de care dispuneau. Ca urmare, acestia si-au luat un concediu de odihna.

Zeci de intersectii blocate, mii de masini nervoase, mii de soferi suparati si juma de zi necesara traversarii orasului. Acu, sa ma ierte Dumnezeu, n-as fi crezut ca se va intampla asa. De obicei, in halul asta se circula numai cand dirijeaza politia traficul. Numai ea e suficient de inteligenta incat sa incurce si ce nu s-ar putea, aparent, incurca mai mult.

La toate hibele tarii noastre, se mai adauga si faptul ca ne tragem, in mod evident, din maimute. Caci daca ar exista un oarecare bun simt si o oarecare intelegere, imi vine greu sa cred ca toate intersectiile ar fi blocate.

Dar Mitica de la Popesti, mahmur dupa noaptea de betie crunta, se „uh uh uh” la semaforul nefunctional, scarpinandu-se sub brat mai ceva ca Cheetah.

In rest, scuipam, injuram, ne batem, violam, furam etc. Suntem niste bomboane de oameni.

Ah, si mi-am adus aminte si am sa schimb subiectul. Am primit ieri un chestionar de la departamentul de etica. Nu m-am putut abtine sa nu rad, mai ales la partea cu „dupa stiinta mea, furtul este ceva obisnuit printre angajati”. Imi venea s-o bifez, dar am zis sa-mi mentin seriozitatea si profesionalismul. M-a amuzat totusi si tentativa. Or fi controale sau de ce ii intereseaza asa mult ce au angajatii de spus? Adica n-am voie sa ma uit pe fereastra ca se sperie Putin si nu se mai joaca cu noi, dar vrei sa imi fie bine la locul de munca? Eventual, daca as lucra intr-o cutie si mi-ai aruncaun colt de paine o data pe saptamana, as fi fericita.

Toate intrebarile au fost amuzante, insa eu ma intreb cui ii pasa, in Romania, de cum merge treaba. Daca ii pasa cuiva cu adevarat, as avea eu cateva chestii de spus. Chestii care ar putea rezulta in definitivarea contractului meu, dar vreau sa stiu ca s-ar putea rezolva ceva.

Auzi, decizii, follow-up, profesionalism, obiectivitate si multe intrebari despre sef unde as fi inventat eu alte variante de raspuns. Ma lasi?! Arata-mi tu o companie in care parerea angajatului conteaza. Ce e trist este ca si in marile companii e aceeasi birocratie ca cea de la stat. Acolo sa zicem ca inteleg. Mai fosti comunisti, mai fosti securisti, oameni mai ingusti, mai constipati intelectual, insa daca imi indrept privirea spre partea privata, aceeasi balarie. N-ar trebui sa existe totusi o diferenta? Sunt oameni tineri, cu initiativa, creativi si implicati… unde? Cunosc cativa si-s prea putini ca sa puna singuri ceva pe picioare.

Imi plac si initiativele de genul brainstorming si teambuilding si petreceri. Is faine, asa, de felu’ lor. Dar ce-ati zice de un training in loc de 10 petreceri pe saptamana? Nu ma intelege gresit, beau gratis de cate ori am ocazia, dar se simte nevoia si de altceva.

Iar brainstormingul este o placere cand lucrezi cu oameni cu idei fixe. You storm your brain si facem cum zic eu.

Stiti, m-am gandit ca am putea sa…

Mmm, nu, nu cred. E o idee buna, dar eu zic sa facem asa…

In urma studiilor demografice si a analizei profilului cititorului, consider ca…

Mdaaaa, e ok, dar nu.

Stiuuuu! As vrea sa…

NU!

Am ajuns de la trafic la companiile din Romania. Nu-i nimic. Cand ai multe pe cap, ti se mai invart gandurile si haotic.

Muta-te-n Romania, tara tuturor posibilitatilor, si nu intr-un sens bun. Vino alaturi de noi! Plimba-te prin Capitala ca sa faci 5 ore de la Piata Romana pana la Piata Romana. Lucreaza alaturi de noi ca sa o iei razna si sa devii no leguma sau un sclav.

Hai! Avem cele mai tari servicii din lume! Daca nu te scuipa chelnerul intre ochi, considera-te norocos. Daca nu te bate politistul cu bulanul pentru ca ai fluierat o gagica pe strada, considera-te norocos, din nou.

Daca nu gasesti par in mancare, vei avea o zi buna. Si romanii sunt niste scumpi. Daca nu te iau la bataie, e de bine. Daca nu-ti sparg parbrizul cu o bata de baseball, iar e bine. Si lista ar putea continua la nesfarsit. Pentru ca Romania e o tara minunata. Si pentru ca romanii sunt niste rudimente ale omenirii. Si pentru ca iar am ajuns sa scriu despre mizeria din jur.

Ti-e rau? Esti nedreptatit? Esti nefericit? Castigi putin? Mori de foame? Platesti chirie? Esti calcat in picioare de conducerea tarii? Kakaia problema?

Ai o parere? Ha ha ha… ai o parere! LOL!

P.S.: In data de 1 aprilie 2008, pe la orele 17:00, la 2 cm de culoarul unic, in mijlocul unui peisaj mirific alcatuit din jandarmi care mancau seminte si ragaiau in cor, am calcat intr-o voma. Era galbena, cu reflexe verzui si bucati de sunca.