Ma gandeam cat de impertinenti pot fi cei care isi cer iertare. Suna ciudat? Ei bine, nu e. Se intampla sa dam cu bata-n balta si sa ne para rau. Si se mai intampla sa dam cu bata-n balta intentionat, pentru ca pur si simplu nu ne pasa.

Dar unora le-a intrat in reflex sa-si ceara iertare cand o comit rau de tot, insa nu le pare rau. Poate pentru ca nu realizeaza ce-au facut sau poate pentru ca nu li se pare ca au gresit atat de mult. Este foarte simplu sa-ti dai seama daca cel care-si cere iertare chiar isi cere iertare sau minte. Si de asta mi-am dat seama recent, in timp ce ascultam un discurs al unui individ care vorbea despre cum e bine sa-ti traiesti viata.

„Aviz mincinosilor” sau „De ce nu te voi ierta vreodata”: Pentru ca nu-ti pare rau. Pentru ca faci rau si minimalizezi vieti intregi, pentru ca apoi sa-ti ceri iertare fara sa-ti para rau.

„A cere iertare”, a recunoaste ca ai gresit si a-ti asuma responsabilitatea include 3 parti:

1. Imi pare rau.

2. A fost vina mea.

3. Cum ma pot revansa fata de tine?

Primii doi pasi sunt comuni si celor care sunt sinceri, si celor care mint. Ultima parte apartine doar celor carora realmente le pare rau ca te-au suparat, ca au gresit fata de tine. Doar in momentul in care esti dispus sa faci ceva ca sa fii iertat dovedesti ca iti pare realmente rau.

Aceste randuri sunt cu dedicatie. Le dedic unei persoane care ar vrea sa scriu mai mult despre ea. Uite ca scriu. Ai gresit enorm fata de mine, in repetate randuri, in fiecare zi, dar sa nu ne mai ascundem dupa deget. Nu-ti pare rau. Parerea de rau pasiva este egala cu zero. „Ti-am spus ca imi pare chiar rau” si atat este cea mai mare minciuna care nu face decat sa se adune la celelalte „imi pare rau, dar n-am ce face”. Intotdeauna ai ce face si numai faptul ca incerci conteaza, dar nu o faci. Aceste randuri nu-ti vor deschide ochii, ci probabil ca te vor invata cum sa minti mai cu spor.

Asta este una din explicatiile pe care nu le-am oferit pana acum si care subliniaza faptul ca nu iert ceea ce nu merita sau ceea ce nu poate fi iertat. Asteptarea si amanarea iar nu-si au rostul. Daca omor pe cineva astazi si ma trezesc peste 10 ani ca am gresit sau ca am facut un lucru atat de grav, o fac degeaba. Mai bine imi pun streangul de gat de la bun inceput decat sa stiu ca ochii-mi vor fi impaienjeniti atatia ani.

Vai, ce rau imi pare ca te-am suparat. Pa.