A aparut o noua moda. Penibila. Si sinistra in acelasi timp. Cand iti moare cineva drag, ii scoti poza la imprimanta si ti-o pui pe luneta masinii, insotita si de un mesaj morbid. Se purta initial in randul taximetristilor, dar acum s-a extins. Orice masina personala poate detine poza unui decedat.

De exemplu, saptamana trecuta am aflat ca a murit Nicu. Atat soferul, cat si insotitorii de bord, nu pareau prea indoliati. Mainile cu sticle de bere care ieseau lejer pe geam, manelele care urlau din masina si tipetele de veselie nu mi-au dat impresia unei dureri crunte. Sau poate petreceau in cinstea lui Nicu.

Sustin ca acesti oameni se autolimiteaza. Ar trebui sa recurga direct la imprimarea pozei pe masina. Color, cu nume, date personale, urari si regrete. Sunt curioasa cat este menita acea poza sa ramana pe geamul masinii. La o adica, de ce s-o scoata? Doar omul a murit definitiv si iremediabil. Daca o scot dupa cateva zile, eu zic ca e lipsa de respect. In locul lui Nicu m-as simti jignita.

De asemena, propun si inventarea unui breloc funerar, precum si a bradutilor parfumati cu poza decedatului si aroma de tamaie. Pentru masina, evident. Daca vreti sa va intreceti in idei, ganditi-va si la posibilitatea imprimarii pozei pe tapiteria masinii. Chiar daca nu este in vazul tuturor, poza decedatului va domni in masina personala. Eventual si pe o tapiterie din piele intoarsa. Mie mi-ar fi jena sa ma asez pe Nicu daca ar fi pus si pe tapiterie. N-as mai calatori linistita. Dar ce nu face omul pentru cei dragi…

Sar in apararea noilor mele idei inovatoare si va spun ca afisele (chiar si cele cu Nicu) lipite pe geamuri si luneta contravin legislatiei rutiere. Nicu sub forma de autocolant pe aripa masinii s-ar incadra in termenii legali.

Merg si mai departe si incurajez incinerarea. Suna ciudat, nu? Ei bine, e totul pentru memoria nepatata a decedatului. Dupa incinerare, cenusa poate fi pusa intr-un saculet parfumat si atarnata la oglinda retrovizoare. Si uite asa se va balangani si Nicu la fiecare groapa si la fiecare frana. Desigur, exista si riscul ca Nicu sa fie aruncat de catre cei de la spalatorie. Dar cum m-am gandit si la asta, puteti imprima pe saculet: „Aici se odihneste Nicu.”.

Alarma masinii poate sa fie personalizata. Se va inregistra slujba de la inmormantare si cum se va atinge hotul de masina, cum va incepe preotul sa graiasca.

Schimbatorul de viteze poate sa aiba imprimata si imbracata in sticla aceeasi poza ca cea de pe piatra funerara.

Multe alte idei pot fi puse in practica. Sunt sigura ca si Politia Rutiera va sustine aceste idei si se vor imbina perfect cu o campanie impotriva accidentelor rutiere. De ce? Pentru ca ar fi relativ greu sa adormi la volanul unei astfel de masini. De fapt, cred ca ar fi mai comod pentru sanatatea ta psihica sa iei RATB-ul. Dar, de ce nu, sa aplicam aceeasi metoda si la RATB. Autobuzul e mare, iar poza se va vedea si mai bine. De ce sa nu o imprimam si pe abonamentele RATB? Stiti, cam cum sunt persoanele disparute pe cutiile de lapte. Asa vor fi si decedatii pe autobuzele capitalei. Si pe strazi daca vrei, stalpi etc.

Si cineva zicea ca nu e bine sa traiesti in trecut… ce prostie!