Ti s-a intamplat vreodata sa iti doresti sa fugi? Sa traiesti intr-o rama foto, intr-un peisaj din care nu ti-ai dori sa faci parte, in care nu esti personajul principal, dar in care esti prins si din care doresti sa scapi? Sa te intrebi ce cauti acolo, sa te deranjeze scena atat de mult incat sa nu iti doresti nici macar sa o vizualizezi. De ce nu poti fi un spectator neutru? Pentru ca stii ce se intampla si pentru ca a fost o vreme in care ai trait acelasi lucru sau in care te-ai temut sa nu cumva sa ajungi sa traiesti la fel, sa actionezi precum se desfasoara totul acum, sub ochii tai umezi. Nici sa inchizi ochii nu este suficient. Trebuie sa te indepartezi cat poti de evenimente. Fara sa judeci, fara sa iti doresti sa participi, vrei sa fugi.

Hai sa fugim frumos. Sa auzim vocile in fundal, sa nu reusim sa distingem nimic si sa nu privim decat in fata. Si te aduni si incepi sa alergi. Eu alerg in ritm de tango. Alert, plin de viata si de concentrare. Si sper sa intalnesc pe cineva pe drum, cineva care sa ma prinda din goana fara de tinta si sa continue pasii alaturi de mine. Multi ma opresc, dar nimeni nu danseaza cu mine.

Unu, DOI, trei, PATRU… Unu, DOI, trei, PATRU! Inceputul e simplu. Pentru tine ma opresc din fuga. Inchide ochii, am ales ceva lent, usor. Simti? Asculta bataile muzicii si haide sa invatam sa mergem impreuna. O bataie, un pas pe loc, o bataie, un pas pe loc. Acum deschide ochii si plimba-te putin, calca fiecare bataie.

Cu ochii deschisi, vezi obstacole. Danseaza printre si peste ele. Pot sa nu existe, pot sa nu te incomodeze. Acum incearca sa te plimbi pe varfuri, nu pe calcaie. Tu privesti spre stanga, eu spre dreapta si luam pasii in ordine inversa. Sa plutim impreuna.

Spatele drept. Lipeste-ti obrazul de al meu, inchide ochii si urmeaza-mi pasii. Mai tarziu, cand ne vom cunoaste mai bine, vom improviza. Cand ne vom invata pasii, vom incepe sa alergam.

Poate fi atat de simplu… simte muzica. Relaxeaza-te, ascult-o, ignora orice alt gand si lasa ritmul sa te patrunda. Putem gresi, dar nu-i nimic. Cu fruntea sus si inima deschisa vom merge mai departe. Suntem puternici, increzatori, stapani pe sine. Putem aluneca impreuna. Aratam precum ne simtim, extraordinar.

Suntem creativi, liberi, apropiati. Slow, quick, quick, slow, quick, quick.

Ce-i mai frumos in viata decat un dans alaturi de cineva care-ti cunoaste pasii? Ce-i mai pasional decat un trup plin de simtire lipit de al tau trup plin de dorinta? Si nu creste inima in tine cand simti ca exista cineva ce-ti prinde din urma pasii? Ce e mai frumos decat sa invatam impreuna ai vietii pasi? Ce e mai frumos decat sa parcurgem drumul impreuna?

Fiecare pas ne apropie de acel loc verde, primavaratic si inflorit ce ne va gazdui simtirile. Vreau sa traim in ritm de tango, sa fim milongueros printre obstacolele vietii. Ma vad dansand toata viata alaturi de tine. Nimic nu ma incanta mai mult. Din clipa in care te-am vazut pentru prima oara am stiut ca imi cunosti pasii mai bine ca oricine altcineva, am stiut ca vei alege sa dansezi alaturi de mine de atunci inainte, ca pasii mei nu au niciun rost fara ai tai, ca numai alaturi de tine pot ajunge acolo unde orice privire ne urmareste miscarile, acolo unde orice zambet este indreptat spre noi.

Fiecare ritm de tango imi aminteste de al tau parfum. L-am simtit si ieri, departe de tine. Nu imi dau seama ce imi place mai mult. Mirosul pielii tale sau mirosul parfumului pe pielea ta? Cred ca ambele. Dar in niciun caz parfumul tau pe pielea altcuiva.

Parfumul tau, pasii mei, decorul lor si dansul nostru… e tot ce imi doresc.