Cat de mult tineti la cei dragi care au trecut pe lumea cealalta, ne intreaba pompele funebre. Serviciile funerare sunt o adevarata afacere prospera. Citesc acum pe un site despre sicrie de „lux si superlux” si despre cum „Serviciile sunt asigurate de personal de un inalt profesionalism, care va va fi alaturi conform nevoilor spirituale sau financiare, de la traditionala inmormantare pana la incinerare.”. Eu as fi spus: „Ne va fi alaturi conform nevoilor spirituale de la 100 de milioane in sus”, „Plangem si in locul dumneavoastra daca buzunarul va permite” (asta e bun si de slogan).

Merita ce-i mai bun si din acest motiv va oferim sicriul de superlux din mahon, in 4 sau 6 colturi, la numai 18 milioane de lei. Vi se pare mult? Nu credeti ca ar trebui sa ii fie tarana cat mai usoara, sa-l cinstiti si dupa moarte? Nimic nu e atat de mult pentru un om care ne-a inseninat vietile. Dupa ce isi conving clientela suferinda ca fara un sicriu de 18 milioane de lei (vechi), raposatul nu-si va gasi linistea, trec la accesorii precum manerele din bronz, cupru sau aur. Ce-i mai bun pentru cei mai buni! Oferta este atat de variata si prestarea serviciilor se face non stop.

Pentru a va usura suferinta, profesionistii de la pompe funebre se ofera sa va anunte familia, rudele, prietenii etc. de tristul eveniment prin mail, posta romana, mica publicitate, telefon, sms, mms. Daca aveti peste 50 de oameni de anuntat, vi se face probabil si o reducere de 1 eurocent/sms.

Printre serviciile oferite de acesti oameni plini de compasiune, mi-a sarit in ochi urmatorul „Alegerea sicriului si aranjarea decedatului in acesta.”. Partea cu alegerea sicriului o inteleg pe deplin. Ceva cat mai scump (daca alegeti ceva ieftin, au grija profesionistii sa va simtiti vinovat ca nu-i oferiti decedatului cel mai mare confort) si cu manere din aur, daca se poate. Evident, pe manere ar fi ideal sa cereti si inscriptionarea numelui si a catorva dedicatii din partea familiei.

Ce n-am inteles prea bine este partea cu „aranjarea decedatului in sicriu”. Cum vine asta? Avem de ales? Pe partea dreapta, stanga, cu fata in sus, in jos, cu mana sub cap sau picior peste picior? Eu as intervieva familia pentru a afla ce fel de om era in timpul vietii si pe ce parte dormea cel mai bine, fara sa sforaie.

„Alegerea unei capele unde va fi depus decedatul si stabilirea orelor de vizita.”. Bun, capela… te scapa de o grija, dar probabil ca iti va trebui programare telefonica cu cel putin o saptamana inainte de vizita pentru a aduce un ultim omagiu celui drag.

Se mai ofera si stabilirea meniului pentru parastas… mai ceva ca la nunta. Probabil cafeaua se plateste, iar aperitivele se servesc pe platouri decorate cu cruci si imagini de la alte inmormantari efectuate de firma respectiva… putina reclama nu strica niciodata.

„Personalizarea inmormantarii cu poze, versuri, muzica legate de viata/preocuparile celui disparut.”. Ok, asta e oarecum in stil occidental cu mentiunea ca la noi iese un circ de fiecare data cand incercam sa copiem ceva ce la altii arata bine. Poze??? Poze cu tine si decedatul, cu tine plangand, cu rudele jelind, eventual si un filmulet ieftin in limita a 50 de mega, iar pentru fiecare mega in plus platesti dublu. Si pe urma se intocmeste un album de inmormantare? Genul de album pe care-l rasfoiesti la intalnirile cu familia? Ma intreb cum ar decurge o astfel de intrevedere… „Arata ca la 30 de ani, cand era viu!”, „Parca si-a pastrat zambetul intact…”, „Ce bine il prind hainele de inmormantare, desi cravata aia verde nu prea merge cu sacoul roz.” sau „Fata, de unde ti-ai luat rochia aia morbida? Mi-o imprumuti si mie ca a murit sotia sefului meu si nu mi-a mai dat prima asa ca n-am haine de parastas?”?

„Personalizarea inmormantarii”? Adica faptul ca inmormantezi pe cineva drag nu e destul de personal? Sau ti se ofera poze, filmulete etc. ca sa fie ei siguri ca n-au incurcat sicriele intre ele?
Pe acelasi site, la capitolul „aranjamente florale” descoperim ca 90% din acestea sunt in forma de inimioare si te duc cu gandul la Valentine’s Day, Dragobete, logodna si alte evenimente mai mult sau mai putin fericite, dar in nici un caz la inmormantare.

Data viitoare cand voi primi un „aranjament floral” in forma de inimioara de ziua mea, prima intrebare va fi daca nu cumva l-a achizitionat de la pompe funebre.

Eu zic ca nu stiu sa-si manuiasca bine afacerea. Eu as fi pus pe site si posibilitatea de a comanda online, iar in dreptul fiecarui sicriu, sa puteti apasa pe „Adauga in cos!”. Asa se mai percep si niste taxe in plus, iar livrarea se face in maxim 24 de ore. La finalul comenzii, m-as asigura ca solicitantul stie ce cumpara si as afisa „Cosul dumneavoastra contine 3 sicrie, 2 manere din aur, 3 aranjamente florale de nunta, 5 CD-uri cu Adi de la Valcea, un meniu personalizat pentru „petrecerea” de dupa si un catalog cu preotii disponibili”. Thank you for shopping here!

La alegerea numelui firmei consider ca cei de la „SC. CONDOLEANTE SRL.” au fost mai mult decat inspirati.

Alegerea sloganului poate fi uneori dificila. Trebuie sa fie ceva sensibil, emotionant, plin de compasiune sau, dimpotriva, chiar amuzant. In ultima categorie se incadreaza firma care ne tenteaza cu „Vrei nu vrei, tot la noi ajungi!”. Mai slabut este sloganul primului rezultat afisat pe google „Ai doar grija durerii tale!”.

Pana acum ceva vreme credeam ca bancile si farmaciile sunt cele mai profitabile afaceri, dar observ ca pompele funebre urca vertiginos in top.