A fost candva un tip destept pe nume Abraham Maslow. Prin anii 40 s-a gandit el c-ar fi cazul sa scrie ceva la fel de destept. Mare branza n-a scris, dar fiind un om destept, toti au ramas cu gura cascata cand i-a trecut prin cap sa ierarhizeze nevoile omului. A facut un desen care nu avea mare nevoie de explicatii, dar pana si benzile desenate sunt explicate.

A pus pe hartie o piramida in care erau ilustrate nevoile omului in functie de importanta. La baza piramidei, deci cele mai fundamentale nevoi sunt cele fiziologice (sanatate, hrana, somn), urmate, in ordinea importantei, de siguranta (adapost, ferirea de pericole), apartenenta (dragoste, afectiune, apartenenta la diferite grupuri), stima (stima de sine si respectul pentru cei din jur), iar in varful piramidei se afla actualizarea de sine (reusite si altele).

Evident, cei ce au ramas initial cu gura cascata de desteptaciunea acestui om, au ramas apoi cu gura cascata din nou cand au realizat ca cei ce nu ramasesera cu gura cascata aveau sau poate au descoperit alte nevoi in afara de cele enumerate mai sus.

Teoretic, nu avem cum sa ajungem sa satisfacem nevoile din varful piramidei daca baza e subreda. Practic, incercam mereu sa o facem, de unde rezulta si multe esecuri.

La ce mi-o trebui sa ma gandesc cum sa am parte de dragoste, afectiune sau cum sa-mi ating potentialul maxim intr-un domeniu cand nu am ce manca si asta ma tintuieste la pat sau nu am parte de un confort minim care sa-mi satisfaca baza piramidei. Nu numai ca nu pot excela pe plan profesional daca nevoile fundamentale sunt nesatisfacute, dar as incerca si in zadar, iar esecul m-ar darama si mai mult.

La ce-mi trebuie sa ma gandesc ce culoare sau ce tapiterie va avea masina mea cand vasul de W.C. nu functioneaza si dusul e stricat?