Am descoperit anul asta, prin vara, ca-s buna. Dupa cum va povesteam data trecuta, mi-a cam dat viata teapa si se alesese praful de concediu, de distractie sau de orice altceva. M-am saturat sa mai caut oameni cu esenta, cu care ai ce discuta. Toti barbatii sunt infantili si cei mai multi si retardati. Si da, poate ca am eu o parere mult prea buna despre mine, dar nu izbutesc sa gasesc niciun om de sex masculin de care sa ma bucur. Ii vad pe toti mici si handicapati. Am crezut ca sufar eu de prea multa aroganta, dar de fapt sunt ei prea cretini. Bine, si eu bubui de aroganta, e drept. Am incercat sa-i iubesc, serios. Refuz sa cred despre mine ca as crede ca toti barbatii sunt la fel. Ma lupt cu gandul asta. Dar de fapt problema nu e la barbati, ca specie de sine statatoare, ci la oameni. Sunt mizerabili indiferent de sex.
Tanjesc grav dupa un om de calitate. Rau de tot. Si cum nu gasesc, pana acum m-am apucat sa le ofer eu calitati si principii inexistente. Evident ca treaba asta e autolimitata si practic te dai singur cu capul de bordura cand nu mai tine. Am obosit sa mai cred. Am obosit sa mai caut si sa mai sper. Am obosit sa scriu, sa gandesc, sa analizez. Nu vad niciun rezultat. Ma consum degeaba. Nu te poti pisa contra vantului. Bine, eu as putea, ca-s fetita, dar asta e deja alta discutie.
Asa ca vara asta, ca o pauza de la tot si de la toate, am renuntat la telefon, internet, barbati, prieteni etc. si am plecat sa ma clatesc la cap. Singura. La mare. N-am plecat in cea mai buna stare. O sa sar peste aventurile Peculiarei la mare, ca n-am dispozitie, desi ar fi amuzant de impartasit. Ce vreau sa spun acum e ca la mare am descoperit ca sunt buna, ceea ce nu ma interesase prea mult pana atunci. Priza la barbati nu mi-a lipsit niciodata. Imi permit sa calc pe ea de modestie aici, ca e spatiul meu. N-am dus lipsa. Din pacate, psihopati numai unul si unul.
Treaba e ca nu am fost buna dintotdeauna. Am detinut kilograme garla, cat sa ma blochez in cadrul usii. Dar de cativa ani, ma tot fac buna. Cand eram grasa, tin minte ca eram vesela si expansiva ca un pui de elefant. Si cu toate ca eram cat o vila cu piscina, barbatii ma placeau. Nu-mi dau seama cat de nesanatosi si cate fetish-uri trebuie sa fi avut de ma voiau cum eram. Cert este ca atunci stiam sigur ca daca era un barbat in viata mea sigur nu era langa mine pentru cat de buna eram. Ma voia pentru altceva… ceva ce nu se vede cu ochiul liber. Si cum bani n-aveam, nu pot sa presupun decat ca eram o gagica misto… pe dinauntru. Eram si frumoasa, dar asta se vedea mai greu, ca imi cam plesneau trasaturile de la cele 30 de kilograme in plus. Oricum, atunci eram ascultata. Barbatii chiar ascultau ce scoteam pe gura. Ca nu pricepeau foarte multe, asta e altceva. Dar ascultau. Nu era ca si cum avea ce sa-i distraga la fizicul meu de baby hippo. Si eram fericita intr-un fel. Si multumita. Doar ca atunci nu stiam.
Problema majora e ca acum sunt buna rau. Si dupa ce ca oricum e plin de psihopati si masculi infantili, acum am si mai mari sanse sa dau peste altii si mai psihopati si si mai infantili. Nici asta nu stiam pana acum. Evident, vazusem doar in filme. Baiatul frumos nu umbla decat cu fata frumoasa si sexy. Numai ca baiatul frumos e inteligent, bine crescut, simtit si atent doar in filme. In realitate e prost de bubuie, agramat, alcoolic, eventual si drogat, curvar, neaparat curvar, superficial, dar fantastic de superficial. Discutiile cu el sunt monosilabice, telegrafice, dar nu din lipsa de interes, ci din lipsa de primele 4 clase. Stie doar sa-ti ofere ceva de baut. Are in cap numai avionase, motorase, parasute. Si, evident, ce sa asculte unul ca asta ce ai tu de zis, mai ales daca ai si o fusta scurta… si chiar daca ar auzi, tot degeaba.
Ne-am lamurit. Acum am si priza la aia frumosi, musculosi, patratosi si tatuati si mai cretini ca o boaba de mazare. Nu avem asteptari de la asa ceva.
Dar avem asteptari de la unii care par mai rasariti. Mai sunt si unii care (par ca) au ceva in cap. Si incepi sa vorbesti cu unul din categoria asta. E simpatic, are un discurs coerent, nu e perfect, dar are ceva esenta. Si discuti cu el ceva vreme. Mai si dansati impreuna. Si incepi sa te bucuri, ca se pare ca ai intalnit pe cineva cu care poti vorbi. Atat voiam… sa discut cu cineva cu un IQ mai mare decat numarul de la pantofi. Si te apropii de el si-ti place. Pana intr-o seara, cand se intampla sa dansati, sa beti un vin, sa una, sa alta si sa nu te mai sune a doua zi. Si nici a treia. Si niciodata. Si cand sa mai spuna vreodata ceva, iti explica cum ca el nu poate o relatie acum. E o palma foarte nasoala si te simti ca ultimul gunoi, mai ales cand nu ai mai trait niciodata asa ceva. Barbatii te voiau tocmai pentru o relatie, pentru o prietenie, pentru o companie placuta, nu pentru sex. Si intalnesti, naiba sa-i pieptene, unul care nu e chiar cretin, care sta si discuta cu tine si te asculta si scrie corect gramatical si tot asta vrea si atat. Si dupa nu-i mai trebuie nicio poveste despre viata, pasiuni, principii, istorie, teorii etc. Nu-i mai trebuie sa mai rada cu tine, sa se mai simta bine cu tine. Cand credeai si tu ca esti pe cale sa ai un orgasm intelectual, se face rahatu’ prastie. Si tu ai vrea nu o relatie, ci o conversatie. Dar degeaba.
Asadar, de cand sunt buna, nu mai conteaza ce am in cap. Nu mai conteaza daca stiu sa vorbesc. Nu mai conteaza nimic. E al naibii de frustrant!
Asa ca io-mi bag picioarele si ma duc sa mananc o pizza!
noiembrie 26, 2011 at 3:09 pm
Esti superba si ai ditamai dreptatea
noiembrie 26, 2011 at 3:46 pm
Adevarul e ca femei bune sunt la alegere(cel putin fizic) dar barbati “adevarati” e aproape imposibil sa gasesti si chiar imi pare rau pt voi astea mai rasarite si cu vise si sperante.. Life is not fair :p
noiembrie 26, 2011 at 10:50 pm
Exista si barbati misto. Jur!
noiembrie 27, 2011 at 2:52 am
unde e pizza aia? vin si eu
noiembrie 27, 2011 at 1:05 pm
[...] pe capul celor care o citesc, şi a revenit nu oricum, ci cu un post interesant. Mai bine citiţi aici şi trageţi singuri [...]
noiembrie 27, 2011 at 9:50 pm
Rezultatele de care discuţi sunt, de fapt, cauzate de mai mult decât “noua prezentare”.
Partea care ţine de înfăţişare are efecte, la rândul ei, în mai multe direcţii. Primul, cel constatat, cu mirare, de tine este că îţi oferă “succesuri” la bărbaţii arătoşi. Aici putem dezvolta o întreagă discuţie despre convieţuirea dintre calităţile fizice, intelectuale și educaţie la specimenele care arată bine. Pe scurt, dacă succesul se poate obţine pe baze pur vizuale (“good looks”) atunci subiectul are tendinţa de a ignora celelalte două aspecte: intelectul şi educaţia. Aşa că. statistic, cei mai arătoşi vor fi şi cei mai proşti şi/sau bădărani.
Partea a doua ce ţine de aspectul tău e că intimidezi. OK, nu pe ăia arătoşi şi “playboy” ci pe ăia care, mai deunăzi, aveau curajul să-ţi vorbească, pentru că erai o fată “plinuţă” şi simpatică. Aşa că ăia mai inteligenţi, dar, de obicei, mai timoraţi, au ieşit din scenă.
Partea a doua pe care văd că o ignori e vârsta. Poate că e dureros şi lipsit de sensibilitate, dar, de la o vârstă se cam termină cu romantismul şi cheful de discuţii inteligente. Grijile şi stresul se cam instalează, acum trebuie să-ţi câştigi existenţa pe cont propriu, uneori nu numai a ta. Realizezi că timpul se scurge şi nu ai, de fapt, timp de nimic. Aşa că, mulţi preferă să profite de orice ocazie de a se distra fără să-i intereseze nimic altceva, pentru că, oricum, psihicul le este supraaglomerat de activitatea zilnică, încât nu mai e loc şi de sensibilitate.
Aşa că înarmează-te cu răbdare (clişeu) şi încearcă să ignori atenţia care ţi se acordă şi să te concentrazi mai mult pe atenţia pe care ai acorda-o tu. Ăla e adevăratul filtru şi cel mai bun dintre toate. Soulţia este să te comporţi ca şi cum ai fi aceeaşi fată “plinuţă” şi simpatică, dar să-ţi menţii şi caracteristicile de “bună”. Crede-mă asta e tot ce caută un bărbat şi dacă vei reuşi să dai de unul care să-ţi placă şi ţie cu adevărat, l-ai făcut cel mai fericit din lume şi nu te mai lasă el.
noiembrie 30, 2011 at 12:58 am
daca te ajuta cu ceva sa sti ca si povestea vieti mele este copi-paist dupe postarea ta decat ca ie cu fete care sunt toate curve superficiale arogante nerecunoscatoare si proaste care nu vrea dela mine decat secs secs si iara secs 24/7 si io nu pot asa si ele se frustreaza si zice ca sunt impotent si ca nu stiu sa scriu corekt romaneste dar si io fraier ca caut iubirea cu I mare de tipar si ma indragostesc de o alta panarama si tot asa nevar ending storiii
scriu acest comentariu
si scriu
si beau si
si ma’nbat de suparare si
noiembrie 30, 2011 at 1:27 am
apdait: miam recitit commentu siam realizat cam uitat din neatentie sa bag nijte virgule.
ia d’aci: ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
ps: daca vrei sa diskutam filosofia lu iubirea io este badigard la Bamboo in tura 22-7 (22 seara-noaptea, 7 dimineata)
decembrie 5, 2011 at 11:36 am
Esti zaluda, bre! Imi place…
decembrie 5, 2011 at 10:27 pm
daca nu postezi o poza cu tine buna nu te credem!
decembrie 7, 2011 at 2:59 pm
haios ca intotdeauna. Inteleg ca pe individu cu dansu, vinu si alea alea l-ai ales tocmai pentru ca era urit si parea de incredere. Si l-ai gasit intr-o biblioteca, nu intr-un club de noapte. Si desigur, iti doreai o relatie platonica, de fapt. Si ti-a placut, ca are statut social, e relaxat, inteligent, si intelege viata. Atunci, de ce s-ar opri la numaru’ cinspe, si nu la 25, daca intelegi unde bat?
decembrie 18, 2011 at 10:01 pm
Nu cred ca expunerea a fost facuta in cautarea unei explicatii.Nu cred nici macar ca autoarea este interesata prea mult de opiniile cititorilor. Exista momente in care, pur si simplu, iti doresti sa asterni pe “hartie” ceva ce izvoraste din tine si care cauta doar o modalitate de iesire la lumina. Pur si simplu scrii asa cum ïti vine”, fara nici o cenzura. E simplu, e “de la sine”, e reconfortant.
Cum te-ai simtit dupa ce ai asternut randurile de mai sus ? Usurata ? Clarificata ? Neschimbata ?
Poate ca pana la urma raspunsul ar fi sa nu cauti. Pur si simplu traieste asa cum iti vine, fara sa faci concesii. Doar simte-te bine, fara sa-ti pese de restul (atata timp cat nu-i afectezi prea mult pe ceilalti). Bucura-te de ceea ce intalnesti, descopera frumusetea lucrurilor din jurul tau si lasa cretinii sa treaca pe langa tine. Daca vei gasi homo sapiens cu care sa te simti bine, cu care sa poti empatiza, care sa poata intelege ceea ce spui, cum traiesti si ce simti, bucura-te de ceea ce-ti poate oferi, fara sa ceri mai mult de atat. Daca va fi cazul de mai mult, totul ar trebui sa decurga de la sine. Daca nu, tot iesi in castig.
decembrie 22, 2011 at 2:06 am
@radule
ma, tu ai vrea sa futi ceva p’acilisea da’ nu stii sa pui problema. ti’o pun eu: gajica asta nu-i de tine.
decembrie 22, 2011 at 7:34 pm
Varianta scurta :
Nas vre sa fut nica p’aci. De-as vre sa fut ceva as cata p’in alte parti, senzatii nu pareri.
Iar gajica asta poate ca-i gajiu…? Da’nu cre’ca prea le zice ca la viata de zici c’o fost p’acolo. Iar dupa numele di actrita zici ca-i sclava ori in parnaie si-si asteapta peculiul…
Varianta…mai putin scurta
) :
(copiata de pe net ca sa ma dau si io mare ca stiu sa vorbeste
Ma bucur cand am ocazia sa intalnesc oameni care au tangente cu gramatica limbii romane, indiferent de limbajul utilizat. Au mai ramas atat de putini in tara asta, incat ar trebui sa facem o asociatie sau ceva de genu’.
Si mai rare sunt persoanele care, pe langa inteligenta, au si potentialul psihic/sufletesc/spiritual de a transpune in cuvinte, chiar si “colorate”, macar putin din bogatia lor interioara, pentru a imbogati existenta celor mai saraci cu duhul.
In umila si limitata mea existenta am intalnit doar cateva astfel de persoane. (poate ca ma invart in cercurile nepotrivite; sau poate ca doar ma invart in cerc
) .
De aceea ma bucur cand am ocazia sa arat cat de putine cunosc despre oameni,in speranta ca se va gasi cineva care sa-mi dezvolte orizontul
)
Tocmai de aceea, in loc sa citesc ceva carti de genu Sandra Brown et co. prefer sa mai citesc din “emisiile”binevoitoare ale Peculiarei, care pare o persoana…nu neaparat ravisanta ci, mai ales, capabila de o fina cunoastere a oamenilor in toata (ne)marginirea lor. Iar autoironia pe care o afiseaza pare a fi de fapt modul de a lansa diverse ace, brice si-alte…bice in directia celorlalti. Cateodata ma gandesc eu chiar ca ii face placere sa nu se mai supuna canoanelor si sa se…reverse (sic) in directia…vantului sau a celorlalti
Dar deocamdata se pare ca Inca n-a ajuns in momentul in care sa se elibereze, sa-si ia peculiul si sa-si continue viata asa cum isi doreste.
Ar trebui sa ma opresc intrucat, in caz contrar, risc sa-i scriu Peculiarei o pre/postfata la un viitor roman nescris inca
Ce sa-i faci, daca am ramas cu sechele de la dragostea pentru limba romana ?
Acum, ca sa raspund la…un raspuns, nu mi-a trecut prin minte posibilitatea unei acuplari, cu atat mai putin “p’acilisea” , vorba cuiva
N-am nici cea mai vaga idee daca ar fi posibila situatia chiar si intr-o realitate imaginara; depinde de context, de starea sufleteasca etc.
In plus, pana la proba contrarie(nu stiu care ar putea fi aceasta), e posibil ca randurile scrise pe blog sa fie copiate de undeva, iar Peculiara sa fie, de fapt, Peculiaru’:-)). Who knows ?
Astfel incat, singurul motiv pentru care m-am oprit aici a fost POTENTIALUL. Sau Profunzimea ? Ori poate…taisul ascutit al analizei ? Toate la un loc si multe altele pe care nu stau sa mi le explic ?
In concluzie, m-am oprit o clipa sa ma bucur de frumusetea pe care, in mintea mea lipsita (poate) de imaginatie, i-o atribui autorului care ne-a insirat aceste randuri. Apoi, daca nenea e-mail-ul nu ma anunta ca exista cineva pe aceeasi frecventa, dispus la o controversa (chiar si intr-o forma mai…colorata
), plec in cautarea altor franturi de bogatie spirituala, care par sa fie din ce in ce mai rare…Pana la urma, tot ceea ce conteaza este tot ceea ce poti aduna fara sa-ti poata fura cineva.
Parerea mea.
Peculiaro, tu ce zici, fetita ?
decembrie 25, 2011 at 9:11 pm
Mă da’ mult mai scrieţi.;) Sunt puţin pilită, mult prea mâncată şi relativ adormită ca să citesc chiar tot. Radu, nu-mi faci şi mie un rezumat? Mă duc să termin Crăciunu’ şi apoia caut să copiez ceva răspunsuri pe aici. Să nu abuzaţi de alcool decât dacă sunteţi pur şi simplu foarte trişti şi viaţa nu mai merită trăită. V-am pupat!
decembrie 26, 2011 at 7:49 am
Peculiaro, fetita, nu termina Craciunul ca o sa mai vrea lumea si la anul
Iar cu rezumatul…s-o mai rezumam
(am mai asternut cateva randuri si in zona altor teme abordate pe blogul tau…)
Cititorilor, Sarbatori fericite alaturi de cei dragi ! Nu abuzati si…nu va lasati abuzati/abuzate (decat …cu tandrete si doar daca va place
A, sa nu uit : Hepi niu iear tu ol av iu ! (sic)
decembrie 28, 2011 at 2:40 pm
In genere, tipele bune si cu IQ normal sperie cumva barbatii cu aceleasi calitati, inca n-am reusit sa inteleg cum si de ce.
In lumea reala, as fi zis ‘challenge accepted’, doar ca sa dovedesc contrariul.
decembrie 29, 2011 at 5:39 am
Barbati care sa nu fie infantili, nu s-au nascut inca. Ei exista doar in visele femeilor.