Se spune ca iertarea este un act nobil, eliberator. Asa o fi, dar depinde de multe alte lucruri, printre care si “ce ierti” si “pe cine ierti”. Nu cred in a doua sansa. Exista cu siguranta si exceptii. E bine sa fii flexibil si deschis posibilitatilor. Nu am niste reguli stricte de la care nu ma abat niciodata. Ochelarii de cal nu mi se potrivesc, dar, in general, ce nu a mers o data, nu va merge nici a doua oara… motiv pentru care a doua sansa nu-si prea are rostul.

A ierta implica o greseala. Greseala este ceva inconstient. Cand cineva greseste fata de tine e deseori usor sa ierti. Ne folosim de “Am gresit, iarta-ma!” mai des decat ar trebui si in mod incorect.

Cel mai comun exemplu cu care se confrunta femeile este inselatul. Inselatul nu este o greseala. Prin urmare, nu ai ce sa ierti. Omului nu i se pune un pistol la tampla, nu este obligat sa fie infidel, iar “procesul” nu se petrece in cateva secunde astfel incat sa putem spune ca a fost o greseala. A insela presupune sa treci prin patul alteia cel putin o data. Am mai auzit femei “inteligente” care isi scuzau barbatul cu “Da, dar s-a intamplat doar o data.”. Si ce? Te incalzeste ca nu s-a intamplat de mai multe ori? Cine ucide o data, e criminal. Cine ucide de mai multe ori, tot criminal e.

Am mai citit o aberatie (din punctul meu de vedere) pe un blog. Din nefericire, nu-mi amintesc unde. Fata spunea in felul urmator: “Prefer sa se intoarca la mine decat sa ma lase cu ochii-n soare si discutam ca doi oameni maturi.”. M-a amuzat putin. Pe de alta parte, m-a intristat. Deci nu conteaza ca el vrea pe altcineva, important e sa se intoarca la tine. De-a dreptul inteligent. Si ma mai mir ca vad atatea vieti distruse. Sa discutati ca doi oameni maturi… tu, matura ca il asculti spunandu-ti ca “a gresit”? El, matur ca te-a inselat? Imi cam scapa maturitatea acestei situatii.

Din punctul meu de vedere e clar. Nu conteaza de ce insala. Din greseala nu e sigur. Ca iubeste pe altcineva, ca a vrut o aventura, ca vrea diversitate, tot aia e, tot “La revedere si drum bun!”. Nu exista scuza.

Nu cred nici in “M-am culcat cu alta si asa mi-am confirmat sentimentele pe care le am pentru tine.”. Si asta e abureala ieftina. Sentimentele nu au nevoie de confirmare. Daca sunt, bine. Daca nu, iar bine.

Presupunand ca vai, esti nobila si-l ierti, ridica-te deasupra lui, fii mai matura, ce faci pe urma? Te indoiesti permanent caci increderea pierduta, pierduta ramane. Intarzie acasa, te intrebi cu cine-o fi. Vine acasa, te intrebi cu cine-o fi fost. Pleaca de acasa, te intrebi cu cine se duce. Asta presupune o viata de framantari. Orice ar face el, tu tot neincrezatoare vei fi, fie ca recunosti, fie ca nu.

Exista un tipar. Cine insala o data, insala si a doua oara. Evident ca se va gasi cineva care sa ma contrazica, dar nu-i nimic. E ca si fumatul. O ultima tigara sau daca tot am fumat o tigara, ce-are daca mai fumez inca una?!

Nu, nu poti iubi si insela in acelasi timp. Nu concep asa ceva. Barbati si femei care inselati, lasati la o parte replica “Da, te-am inselat, dar tot pe tine te iubesc.”. E fumata si total falsa.

Inca un motiv pentru care cred ca unele femei bubuie de prostie. Iertati-i, dragele mele, stati si cuibariti-va la pieptul aluia care se freaca de toate asternuturile posibile, distrugeti-va viata, refuzati-va dreptul la fericire, dreptul la un partener care sa va respecte. Da, inselatul inseamna lipsa de respect in primul rand, lucru mai grav decat lipsa de dragoste.

Toata lumea a ajuns sa insele. In curand ni se va parea un lucru normal. Iar voi, fraierele care iarta, tineti-o tot asa si dati-le apa la moara nepasatorilor si celor care nu va respecta.

Dupa ce ati inselat sau ati fost inselati, nimic nu va mai fi la fel si in niciun caz nu va fi mai bine.

Ar mai fi o diferenta de nuanta. Una e sa ierti, alta e sa si ramai. Iarta-l o data, ramai, vei fi pusa in situatia de a-l ierta si a doua oara cu siguranta… asta in caz ca afli.

Mai sunt femeile tate care iau amanta la paruit. Foarte inteligent. Nu barbatul e de vina, ci amanta. Ea l-a obligat, ea i-a pus cutitul la cat si pistolul la tampla. Aceleasi femei cred ca daca dispare amanta, dispare orice problema.

Nu mai credeti, toantelor, toate prostiile pe care le auziti, toate scuzele ieftine. Mai mult de atat, nu le mai cautati barbatilor scuze. Daca va insala, o fac pentru ca vor si pentru ca pot, nu din greseala. Incercati sa va convingeti singure ca a gresit, ca nu a vrut. Vai de voi. Mi-e de-a dreptul mila.

Nu mai picati pe spate ca proastele daca ca se intoarce la voi. Se intoarce la voi din comoditate, pentru ca a gasit o proasta care sa-l ierte, care sa ramana langa el orice s-ar intampla. Astea sunt bune de pastrat. Mai calca o camasa, mai spala un chilot, mai gatesc o ciorba…

Alt aspect este de ce ramane femeia inselata. In principiu pentru ca nu o duce capul mai mult, dar si de teama ca va ramane singura. Decat sa ramana singura, mai bine ramane chinuita. Daca stau sa ma gandesc, si al doilea motiv pentru care ramane face parte tot din primul. Asta ma duce iar cu gandul la “suferinta deja traita este mai cunoscuta si mai putin rea decat cea netraita”. Gresit, de altfel. Suferinta cunoscuta poate deveni mai intensa la fiecare retraire.

Nu mai lungesc postul asta si mai mult asa ca va doresc o viata linistita alaturi de cine va insala, iertati, prefaceti-va ca totul e in regula, zambiti si taiati-va singure/singuri craca de sub picioare.